Primeşte-mă alături
Acum, când sunt pierdută
Şi unda curge-n pietre-n
Răstimpuri înapoi,
Când picătura-n simţuri,
Prelinsă-n noi, tăcută,
Ar fi să fie, poate,
O punte-ntre
Noi doi.

Să-mi fii o adiere,
De taină şi de rugă
Şi să-mi veghezi căderea
În dezacord de vremi
Şi-n sufletul din suflet,
N-adâncul meu stingher,
În mângâierea caldă,
Din zbucium
Să mă chemi.

Primeşte-mă alături
Cât simt că mai exist,
Când în declin destinul
A spulberat un vis
Şi-n marea înspumată,
Pierdută-n valul orb,
Mă vâltoresc talazuri,
Spre stânci,
Fără noroc.

Să vii din tine însuţi,
Cu-ntregul univers,
Şi-n golul meu lăuntric
Să poţi să ţeşi un sens,
Să se deschidă zarea,
S-o ţii în palma ta,
Să simt că pentru mine
Aprinzi în timp
O stea.

image

 

Advertisements